„Viața e frumoasă„ cu Emma Shapplin, Ornella Vanoni și The Tiger Lillies

Voce: Ramona Dumitrean

Răzvan Ioan Dincă

În curând începe la București Festivalul Artelor Spectacolului Muzical „Viața e frumoasă„ organizat de Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian„. Despre acest eveniment, dar și despre managementul instituției organizatoare am vorbit și noi cu regizorul Răzvan Ioan Dincă, directorul Operetei.

Pe 10 noiembrie tăiați panglica festivalului care a obișnuit deja bucureșteanul cu spectacole și nume importante. Cine va fi cap de afiș anul acesta?

Ediţia din acest an va avea loc între 10 şi 20 noiembrie şi va prilejui găzduirea producţiilor unor importante instituţii muzicale din străinătate, precum Teatrul de Stat de Comedie Muzicală din Sankt Petersburg şi Teatrul Academic de Operetă din Kiev, şi aducând în România nume însemnate ale scenei internaţionale, printre care Emma Shapplin, Ornella Vanoni, Richard Galliano sau trupa The Tiger Lillies. De asemenea, publicul este invitat să ia parte la Gala Internaţională de Operetă şi Musical, care în acest an va avea o amploare deosebită, având loc la Sala Palatului, o locaţie mult mai generoasă în ceea ce priveşte numărul de locuri, şi beneficiind de participarea a peste 120 de artişti din partea Teatrului de Stat de Comedie Muzicală din Sankt-Petersburg (Rusia), Teatrului de Operetă şi Musical din Budapesta (Ungaria), Teatrului Academic de Operetă din Kiev (Ucraina), Teatrului Muzical Naţional „Stefan Makedonski” din Sofia (Bulgaria), Operei de Stat din Banska Bystrica (Slovacia), Teatrului Municipal din Brno (Cehia) şi Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian”.

Emma Shapplin

Ați reușit să scoateți Opereta de la naftalină cu o infuzie de spectacole de music hall dintre care unele ca „Romeo& Julieta„ și „Rebecca„ de pildă se joacă cu casa închisă.

Așa e. Și acest lucru este cu atât mai impresionant cu cât România se află printre ţările care nu au tradiţie în sfera musicalului şi care se confruntă cu absenţa unei şcoli care să asigure pregătirea artistică şi tehnică necesară acestui tip de spectacol.

Cert este că reinventarea artistică a instituţiei şi creşterea importanţei musicalului în politica teatrului au permis deschiderea către tot mai multe categorii de public, în special către tineri, dar şi o mai mare receptivitate în raport cu tendinţele europene şi internaţionale din domeniu. De altfel, această receptivitate crescută a contribuit în mare măsură la succesul producţiilor de musical, prilejuind adoptarea de soluţii inovatoare în tehnica de scenă (sunet, lumini, proiecţie video, decor), dar şi dezvoltarea profesională a personalului artistic şi de scenă al teatrului. Mai mult decât atât, această înnoire se resimte şi în cadrul secţiei de operetă, ca parte a proiectului de reteatralizare a acestui gen de spectacol muzical.

Rebecca

Ați dat o serie de castinguri pentru a găsi artiștii potriviți. Nu erau destul de deschiși la noi artiștii Opretei?

Music-hall-ul este un gen de spectacol extrem de atrăgător şi provocator, dar şi dificil. Presupune o anume tehnică vocală şi actoricească, mişcare scenică, dans, mijloace scenotehnice complexe. Aceste colaborări cu artişti străini, dar si ateliere pe care TNO le-a organizat si le organizează încearcă sa suplinească lipsa unei forme instituţionalizate de formare in domeniu prin contactul cu o lume exigentă în domeniu.  Totodată, cu privire la casting şi la căutarea  de noi talente, adoptarea unui mediu de lucru competitiv în cadrul unei producţii contribuie de asemenea la conturarea unor cerinţe specifice acestui tip de spectacol şi la dezvoltarea acestora.

Aceasta abordare face sa dispara subiectivismul negativ, in care disptributiile sunt obtinute in culise. Si totodata s-au creat natural in teatru doua sectii- cea de opereta si cea de music-hall.

Ornella Vanoni

Sala Opretei e pusă sub semnul provizoratului. Î curând nu veți mai fi acolo. În condițiile acestea, mai scoateți premiere?

În ciuda dificultăţilor legate de spaţiu, continuăm să lucrăm. Cea mai importantă premieră va fi „Les Miserables”, unul dintre cele mai mari succese de pe Broadway ce se joacă de 25 de ani neîntrerupt.

Nu doar că v-ați perfecționat artiștii, dar v-ați școlit și tehnicienii de scenă. De ce?

Nu poţi face teatru de calitate fără resursa umană bine informată și constientă de structura în care activează. Orice regizor, producător, director de teatru realizează că lipsa de formare structurata, competenta şi informaţie în rândul celor care creează sau execută parte din spectacol, te limitează. Un maestru de lumini bine informat şi în permanență la curent cu dezvoltările tehnologice și metode de lucru noi poate aduce spectacolul mai aproape de intenţia regizorului, poate ajuta producătorul în alegerile sale legate de echipamente utilizate, resurse financiare investite şi nu irosite, ceea ce pentru un director de teatru aduce atât bilete vândute, cât şi eficienţă în alocarea resurselor.  La fel de bine, un regizor sau un producator constient de importanta meseriei de maestru de lumini contribuie la bunul mers al lucrurilor.

Trupa The Tiger Lillies

În ce constă programul de „școlarizare„ a tehnicienilor?

Proiectul SCENART, pe numele lui complet: Sprijin pentru competente in artele spectacolului din Romania - SCENART, este un proiect cofinantat din Fondul Social European prin programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Este un proiect cu o durata de 3 ani, cu finalizare in 30 septembrie 2012, care si-a propus sa atraga atentia asupra meseriilor din culisele unei institutii de spectacol. In cadrul acestui proiect a avut loc o analiza a starii de fapt a meseriilor de ordin tehnic si administrativ, analiza urmata de doua serii de cursuri dedicate acestor profesii. Este un proiect realizat in parteneriat cu Accademia Teatro alla Scala. De asemenea, exista o serie de patru teatre asociate in proiect: Teatrul Metropolis, Bucuresti, Teatrul National Targu-Mures, Opera Brașov și Teatrul Național de Operă și Balet Oleg Danovski din Constanța. Ne propunem ca până la final să formăm 300 de profesioniști din artele spectacolului.

Proiectul este unul pilot în România, însă ceea ce îl face special este anvergura pe care și-a propus-o atat la nivelul institutiilor implicate, dar si la nivelul sistemului de educatie in general si al legislatiei in domeniul educatiei non-formale. Principalul beneficiu vine din faptul ca acest proiect nu se rezuma la a face o serie de cursuri, ci isi propune sa dezvolte o metoda de predare utilă, precum și cadrul in care aceasta ar trebui sa functioneze. Un alt beneficiu important este faptul ca pune in lumina reflectoarelor zone putin cunoscute publicului larg - zona tehnica, cea administrativa - zone la randul lor pline de creativitate si absolut necesare in dezvoltarea unei institutii de spectacole si in buna ei functionare. Proiectul reda profesionistilor care lucreaza in domeniu constiinta propriei valori profesionale, dar si constiinta valorii profesionale a meseriilor cu care interactioneaza. Mai mult decat atat , proiectul si certifica aceasta valoare.

Pe termen lung, prin acest proiect ne-am propus  sa punem bazele unei noi gândiri în artele spectacolului şi sperăm ca, la un moment dat, acest lucru să se reflecte atât asupra salariilor celor care practică aceste meserii, cât şi asupra calităţii produselor artistice.