Toată opera lui Fundoianu-Fondane va fi pe un raft de bibliotecă: Lansarea primului volum

Atmosferă plăcută în librăria Book Corner. Rafturi pline cu cărţi de toate categoriile şi aranjate meticulos. Muzica din surdină te face să te mişti încet şi fără prea mult zgomot printre ele. O lansare de carte în sala cu canapea în formă de „S”. Şase oameni, dintre care unul intrat în transa cărţilor religioase. Rămân cinci.

Ediţia Fundoianu - Fondane e pe cale de apariţie. Editorul principal, Mircea Martin, încearcă să-l aducă pe poet în atenţia cititorilor cu o primă ediţie critică; ediţie care scoate în valoare opera sa atât de pe meleagurile româneşti, cât şi scrierile după mutarea acestuia în Franţa, referinţe critice, traduceri în premieră ale unor texte, sinopsis al receptării şi cronologia vieţii.

Cu toate că a scris puţin în româneşte, Mircea Martin consideră că merită atenţia asupra întregii sale opere, deoarece, plecând în Franţa şi afirmându-se rapid, „ne-a aşezat şi pe noi pe o orbită mai importantă la vremea aceea (n.r. anii ’20)”.  

Cu un spirit nonconformist, Barbu Fundoianu (1898 - 1944), cu influenţa filosofului rus Lev Şestov, a devenit un gânditor de marcă prin forţa expresiei, contextualizează foarte bine poezia, „o interpretează ca pe o întoarcere spre paradisul vechi al naturii”, dă o notă de insolit, introduce o nouă sensibilitate şi debutează curajos şi cu prospeţime pe toate planurile. Astfel, pentru ediţia care tocmai şi-a lansat primul volum, trebuie eliberat un raft întreg din bibliotecă.

După acest prim volum, care conţine cronologia vieţii şi cea mai importantă parte a operei sale, poemele de dragoste, cu referinţe critice, în următoarea lună va apărea opera postumă, nepublicată din propria exigenţă a autorului. Colecţia continuă cu opera publicistică, creionându-i judecăţile originale şi surprinzătoare. În opera care cuprinde opinia lui Fonduianu despre literatura franceză, Imagini şi cărţi din Franţa, autorul, atunci un june străin de 24 de ani cu un orgoliu nemăsurat şi convins de condiţia lui superioară, dialoghează de la egal la egal cu mari scriitori, ca Andre Gide: „Atenţie, Gide, ce spui, că nu e chiar aşa...”.

De asemenea, pe raftul proaspăt curăţat de praf şi pregătit special pentru Fundoianu, vor apărea şi volumele critice cu referiri la operele Imagini şi cărţi româneşti, Imagini şi cărţi evreieşti, scenariile cinematografice şi teatru,  împreună cu scrierile despre acestea, şi cele două cărţi fundamentale despre opera marilor poeţi francezi, Baudelaire şi Rimbaud, opera care va apărea pentru prima dată în limba romană.

Criticul Ion Pop, prezent la lansarea volumului şi participând la concentratul acestuia cu un text despre poezia lui Fondane în posfaţă, consideră că poezia lui de dragoste vă fi citită mereu cu la fel de multă plăcere ca în anii lui de glorie. „Fondane are o bună tehnică, cultivă atât asonanţa cât şi disonanţa, are o pregnantă muzicalitate, prospeţime a cuvântului, un fel de exultanţă în faţa acestei lumi închise şi redă un mod de a palpa material, de a simţi aromele şi mirosurile; o reverie continuă.”

Considerat tradiţionalist pentru început, pe urmă un tradiţionalist care iese din clişeul universal şi tinde spre imaginar, Fundoianu, trecut prin şcoala simbolistă, zdruncină anumite ramuri tradiţionaliste şi le pune într-o lume nouă, cu o nouă interpretare, care nu s-a mai construit până atunci şi devine, prin excelenţă, modern. Publică de la vârsta de 16 ani, susţine activităţi de poet, publicist, eseist, om de teatru, iar cu ajutorul regizorului Armand Pascal întemeiază teatrul de avangardă (Insula). Citea mult şi avea o receptivitate critică ieşită din comun şi mult curaj în exprimarea ideilor. Expatriat în Franţa, poetul publică sub numele de Benjamin Fondane şi se face repede cunoscut, însă la ora actuală nu este îndeajuns de recunoscut nici pe plaiurile româneşti, nici în literatura franceză.

 „Covoare din pereţi, / maro, albastre, roze, ascund ca-n nişte drame, / un şir întreg de vieţi; / tablouri anonime plângând burgheze rame.”

Seriozitatea, munca în echipă, în frunte cu domnul profesor Mircea Martin, a dat amploare organizării şi diversificării acestor cărţi şi încearcă să sublinieze originalitatea şi polivalenţa poetului, aducându-l la nivelul binemeritat. Iar un lucru ce trebuie neapărat enunţat este faptul că ediţia va apărea concomitent (pe cât se poate) atât în România, cât şi în Franţa.

În 1984, Mircea Martin, a scris Introducere în operă lui B.Fonduianu. Acum, pregătind aceasta ediţie, a recitit toată opera lui Fondane şi a rămas exact cu aceeaşi părere ca în urmă cu 25 de ani: „B. Fundoianu este pe acelaşi loc în ierarhia de valori şi un inovator pe toate planurile.”