Pe urmele lui Severin la Parlamentul European

Un grup de zece jurnaliști români, printre care cu onor m-am numărat, s-a aflat săptămâna trecută într-o călătorie de studiu la Bruxelles în cadrul Burselor Europene JTI organizate de Fundația Euromonitor pentru excelență.

Vizita pentru studierea la fața locului a modului în care funcționează instituțiile europene  fusese planificată cu multă vreme înainte, dar faptul că s-a nimerit să se petreacă în plin scandal legat de euro-șpaga lui Adrian Severin a fost o adevărată mană cerească pentru ziariștii români. După cum se știe, jurnalistul funcționează după motoul „if it bleeds, it leads“, în traducere liberă cu cât o știre e mai scandaloasă și mai plină de „sânge“ cu atât are mai multe șanse să ajungă pe prima pagină. Iar de data asta s-a lăsat cu mult sânge. De unde altădată vizita la Bruxelles a unui grup de jurnaliști români n-ar fi stârnit cine știe ce valuri, acum am fost primiți ca niște vedete. Recunosc că am beneficiat fără rușine de faima europarlamentarului nostru. Oriunde ne duceam, de la colegii jurnaliști de la Reuters și Associated Press la înalți funcționari europeni ne spuneau, cu mici variații, același lucru: „Are you from Romania??? Oh, Romania, oh Severin!“

Sebastian Bodu, cu care am dat nas în nas la bufetul Parlamentului, era foc și pară pe colegul său pentru că îl băgase și pe el în belea, marea firmă de lobby Burson-Marsteller, pe care am vizitat-o, și-a exprimat nemulțumirea pentru că, din pricina șpăgii la care „a pus botul“ Severin, lobbyștii vor pătrunde mai greu în birourile europarlamentarilor, funcționarii români ai instituțiilor europene erau jigniți de faptul că li se pătase imaginea, în timp ce colegii lor din alte țări păreau a le reproșa din ochi corupția devenită sinonimă cu România. Severin nu mai este salutat de nimeni pe holurile Parlamentului European și când apare se face gol în jurul lui. Și-a pierdut scaunul la propriu, fiind trimis în fundul sălii, în rândul neafiliaților, alături de Becali și de Vadim, și a fost amenințat de Gigi că va fi alungat și de acolo pentru că preacinstitul George Becali, în al cărui CV de pe site-ul PE se poate citi că ultima școală terminată e liceul (are deci liceul „la bază“), nu-l suportă lângă el pe șpăgarul Severin care are în CV multiple școli, dar, vorba bancului, la ce i-au folosit? Norocul lui Severin e că patronul Stelei nu prea dă pe la serviciu. Unul dintre fotoreporterii români acreditați la PE se duce zilnic la muncă cu speranța că va putea suprinde un moment Kodak: o poză cu cei trei colegi de bancă: Vadim, Becali și, cu voia dvs., ultimul pe listă, Severin.

Tot Bruxellesul este supărat leoarcă pe politicianul român care a căzut în plasa jurnaliștilor de la „tabloidul“ Sunday Times și nu vrea sa-și dea cu niciun chip demisia (până și un taximetrist când a aflat că suntem români ne-a întrebat ce avem de gând cu el), doar noi ne-am bucurat foarte tare. Datorită lui (și nu folosesc ca la TV cuvântul „datorit㓠în loc de „din cauza“) am devenit interesanți. Să fii concetățean cu un politician șpăgar este pentru români la ordinea zilei, să fii însă de aceeași naționalitate cu șpăgarul numărul 1 al Europei e cu totul altceva. Ar trebui să-i fim de fapt recunoscători lui Adrian Severin pentru că am ajuns în lumina reflectoarelor. Până la urmă, el a făcut un al naibii de eficient lobby de țară. Numai și numai grație lui ne-am îmbogățit cu această ocazie portofoliul de români celebri cu încă un nume: Nadia, Hagi, Ilie Năstase and Severin, of course. Ar putea intra alături de ceilalți trei chiar în clipul ce face reclamă turismului românesc. S-ar potrivi cu sloganul „Romania, the Land of Bribers“ care ar fi, în sfârșit, unul conform cu realitatea din teren. „România, țara șpăgarilor“.