Papanaşi şi sarmale cu Dimitrios Antonitsis

Interesant cum realitatea poate fi exagerată, transformată sau recompusă! Depinde doar care este numele artistului vizual care se joacă cu imagini! Dimitrios Antonitsis este absolvent al Academiei de Film din New York şi fondatorul unei prestigioase platforme internaţionale de artă Hydra School Projects, cu sediul în insula Hydra din Grecia.

Invitat în Tabăra de artă de la Beliş, organizată în toamna anului 2011 de către Art Act şi Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca, descoperă rădăcina şi spaţiul spiritual românesc, arta populară românească, valorile tradiţionale româneşti. Dimitrios Antonitsis  încearcă să le expună şi să le recompună în spaţiul Muzeului de Artă şi al Galeriei Sabot, cu ocazia vernisajului din data de 22 martie 2012.

În cadrul expoziţiei Panaş de Papanaşi găzduită la Muzeul de Artă, scoarţele populare paretare sunt dovada vie a fiecărei „gospodine”. Ca tip de ţesătură, scoarţa populară este piesa decorativă principală a interiorului, ce încadrează oalele de lut.  Tipica ţesăturilor expuse sunt dungile colorate, din al căror joc rezultă modelul de ansamblu prin îmbogăţirea repertoriului ornamental şi cromatic. În arta populară, prezenţa pe ţesături a inscripţiilor sacre sau care indică proprietarul este caracteristică unei comunităţi săseşti transilvane. Inscripţia regăsită pe ţesături este cea a animalului care este sacrificat pentru tradiţionalele sarmale. Face trimitere la ultima lucrare expusă în muzeu, intitulată Coloana infinitului, unde simplitatea artei populare românești însumează o sculptură metalică din oale de lut, în care se fierbeau sarmalele. Ineditul creaţiei constă în suprapunerea oalelor de aluminiu, ca elemente de compoziţie în construirea coloanei infinitului.

Diversificând sursa de inspiraţie, abordând teme istorice, Dimitrios Antonitsis compune un grup statuar format din Ştefan şi Aprodul Purice, alăturându-se unei scoarţe cu titlul Poate într-o zi. În această lucrare, bucăţi de lemn sunt suprapuse peste ţesătura cu model floral. Producţia de scoarţe  manifestă o mare libertate de invenţie compoziţională, ornamentală şi cromatică,  unde motive vechi şi noi, culori, scheme de compoziţie, ce aparţineau concepţiei estetice ţărăneşti sunt reluate în altă ordine şi în alte combinaţii. Noua linie s-a realizat prin integrarea  de motive şi scheme de organizare a decorului, dar şi prin crearea de noi motive şi asocierea lor. Alături de vechile motive geometrice (carouri, spirală, etc.) întâlnim acum motive vegetale ca: frunze, flori şi inele de lemn.

Într-un colţ al muzeului, pe o bucată de lemn pe care se întrevăd inelele arborelui, sunt reprezentate schematic, prin câteva linii, siluetele unor brazi în cromatica „ketchup-ului”.

La Galeria Sabot, în cadrul expoziţiei cu titlul Sarmale cu ketchup, Dimitrios Antonitsis propune publicului un joc de reinterpretare a valorilor tradiţionale. Pornind de la titlul expoziţiei, pe tradiţional se grefează elemente moderniste, în speranţa atragerii publicului mai puţin avizat şi deloc receptiv la valorile tradiţionale. În mediul urban, ţesăturile şi scoarţele originale sunt închise în muzee etnografice şi deschise unui public în număr restrâns.                                 

În lucrarea Bunny labyrinth, reprezentarea prin serigrafie a unui iepure roz  pe o scoarţă regăsită şi revalorificată, indică îmbogăţirea elementului decorativ şi cromatic. Contrar reprezentărilor tradiţionale, artistul propune noi reprezentări în speranţa redescoperirii şi îndrăgirii valorilor tradiţionale de către  tineri şi copii, care le ignoră. Într-o altă interpretare, labirintul iepuraşului roz poate fi o aluzie la procesul câştigat de actriţa Jessica Alba cu revista care i-a folosit abuziv imaginea pe copertă.

În spaţiul galeriei Sabot, două colaje captează atenţia. Opuse în reprezentare, actriţa Jessica Alba şi Maestra Lucreţia, sunt propuse ca model pentru coperta revistei Luxury, ca legătură între modelul tinerilor americani în cinematografie şi modelul tinerilor români în arta populară tradiţională. Cu atitudine şi sinceritate, se poate vorbi despre celebritate şi design decorativ floral în spaţiul tradiţional românesc.

Pe coperta alb-negru a revistei Luxury, Jessica Alba devine ambasadorul tradiţiei în designul industrial, unde optează pentru elemente naturale, ca inele de lemn, inele metalice şi piele.

Legătura dintre lucrarea Poate într-o zi, unde inelele de lemn sunt suprapuse peste ţesătura cu model floral, viu colorat, expusă la Muzeul de Artă şi Labirintul Iepuraşului din cadrul Galeriei Sabot, a fost creată, în viziunea artistului Dimitrios Antonitsis  prin colajul pentru revista Luxury.

Expoziţiile care însumează lucrări regăsite în târgurile din zona Munţilor Apuseni sunt deschise publicului până în 22 aprilie 2012. Pun în discuţie valorile tradiţionale, într-o zonă în care se propune acceptare sau negare.