Între viață personală și viață profesională, Paula Herlo ne declară „România, te iubesc!”

Într-un impas în care din ce în ce mai mulți români manifestă o frustrare acerbă față de țara în care trăim, într-o societate în care ne imaginăm imperios necesar viitorul în alte coordonate geografice, într-un punct în care stabilitatea politică a țării începe să devină mit, într-o zi semnificativă pentru toți românii, Paula Herlo, o emblemă a Știrilor ProTv își găsește puterea să declare: „România, te iubesc!”. În cele ce urmează, cea care a adus ProTv-ului premiul Emmy pentru Jurnalism de Televiziune, ne mărturisește sursa generatoare de sentimente pozitive față de România și ne vorbește despre campaniile umanitare în care este implicată, prin intermediul cărora prindem curaj, la rândul nostru, să mergem mai departe, călăuziți de puterea exemplului.

Pentru mulți dintre noi, Paula Herlo este persoana care găsește mereu puterea să spună „România, te iubesc!” Care sunt aspectele care te determină să susții în continuare acest lucru?

Într-un fel, eu, prin tot ceea ce mă înconjoară, am reușit să-mi construiesc România perfectă. Sunt înconjurată de oameni speciali, iar ultimele proiecte la care am lucrat mi-au arătat că putem schimba lucrurile în Romania, dacă ne dorim. România nu e o țară perfectă, dar e un loc în care trăiesc un mix de sentimente, uneori contradictorii, care mă fac să mă simt, până la urmă, bine că sunt româncă.

În incursiunea ta printre problemele societății în care trăim, ai fost vreodată tentată să renunți la ceea ce faci? Care a fost cel mai mare impact negativ în fața căreia ai fost tentată să dai înapoi?

Cred că reușitele mele sunt consecințele faptului că n-am renunțat niciodată să lupt pentru o cauză în care am crezut. Uneori, am fost dezamăgită de atitudinea unor oameni care, indiferent de mesajul pe care încerci să-l transmiți, văd totul negativ, însă niciodată n-am fost tentată să renunț.

„Vreau și eu părinții mei” este campania care a schimbat legislația din România privind procedurile de adopție. Cât de greu a fost și care sunt instrumentele care au facilitat situația?

„Vreau și eu părinții mei” e doar una dintre campaniile care au determinat schimbarea unei legi. Să nu uităm că „Stop torturării animalelor”, realizată de colegii mei, a dus la elaborarea legii privind protecția animalelor, iar „Avem viața în sânge” este campania care a forțat autoritățile să înființeze Registrul Donatorilor de Măduvă. Acesta va salva de la moarte bolnavii de leucemie, de exemplu, care n-au un donator în familie. Și pentru că mă întrebați care sunt instrumentele, răspunsul e simplu: să știi să-ți transmiți mesajul și să ai românii de partea ta. Iar ei au arătat de fiecare dată că sunt alături de Știrile ProTv.

Ai fost/ești implicată în diverse campanii cu scopuri nobile. Care a fost campania cea mai apropiată de sufletul tău și de ce?

Când lucram la campania „Avem viața în sânge” le-am cunoscut pe Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, care au înființat Asociația „Salvează Vieți”, al cărei președinte onorific sunt. Alături de ele și de voluntarii asociației, am dat drumul unei campanii prin care ne propunem să strângem bani ca să îmbunătățim sistemul sanitar din România. Chiar astăzi, de 1 Decembrie, pornim o nouă campanie prin care le cerem oamenilor de afaceri să direcționeze 20% din impozitul pe profit către Asociația Salvează Vieți. E foarte important ca oamenii să facă diferența între cei 20% pe care îi pot da firmele și cei 2% pe care îi strângem de la persoanele fizice. De altfel, Asociația Salvează Vieți a făcut publică această facilitate fiscală, iar acum majoritatea ONG-urilor din țară se folosesc de ea. Cu banii adunați, vom construi 40 de săli sterile de tratament pentru bolnavii de cancer în spitale din întreaga țară, pentru că e știut că în România sunt mii de pacienți care mor anual din cauza infecțiilor intraspitalicești. Iar noi, împreună, putem schimba asta.

Dacă tot ai trecut printr-o experiență de acest gen, cum te simți când primești un Premiu Emmy pentru Jurnalism de Televiziune? Cum a schimbat acest premiu viața ta și a ProTv-ului?

A fost copleșitor, onorant și meritat. Pentru mine și colegii cu care am lucrat la campania „Tu știi ce mai face copilul tău?” venea după ani de muncă. Nu pot să spun că mi s-a schimbat viața după acest premiu, însă e clar că pretențiile mele de la mine sunt mai mari.

Jurnalismul este un domeniu care constrânge în prealabil actul creator. Realizarea reportajelor este o latură a jurnalismului care îți oferă posibilitatea de a-ți manifesta latura creativă atât cât ți-ai dori?

Da. Eu, ca jurnalist, pot să mă exprim exact cum vreau. E știută înclinația mea spre subiecte sensibile, pe care le scriu așa cum simt eu. N-am simțit niciodată constrângeri și marea mea bucurie e că am ajuns la un nivel la care fac totul așa cum simt și cum vreau.

De unde / din ce îți extragi doza zilnică de fericire?

Pe mine mă fac fericită lucrurile mărunte. Mă bucur când vorbesc cu mama la telefon, când îmi spune nepotul meu că îi e dor de mine sau când la o cafea vorbesc cu prietenele mele despre tot și despre nimic. Și asta pentru că trăiesc într-un echilibru perfect cu viața mea personală și profesională.

Există vreo afinitate între tine și literatură? Ne poți numi vreo carte despre care ai putea afirma că ți-a schimbat perspective asupra existenței?

Chiar azi mi-a spus cineva, a cărui părere contează enorm pentru mine, că unul dintre reportajele pe care îl veți vedea astăzi la Știrile ProTv este scris într-un limbaj foarte literar. M-a flatat complimentul pentru că știu că nu e întâmplător. Citesc mult și mă bucur când descopăr autori necunoscuți.

Ți-ai dorit vreodată să devii altceva decât ceea ce ești acum?

Da. Mi-am dorit să fiu vânzătoare, învățătoare, ingineră. Jurnalist am ajuns din întâmplare și asta îmi doresc să rămân.

Un gând frumos de 1 Decembrie adresat românilor de pretutindeni?

La mulți ani și nu uitați să spuneți „Romania, te iubesc!”.