Găini stresate, blonda lui Iri şi cîteva lucruri serioase

Săptămîna a început în forță. Am intrat într-un birou unde mai multe perechi de ochi urmăreau pe ecranul mare al unui televizor, scrisul cu litere de-o șchioapă: “mortul de ieri e la noi în studio”. OTV, desigur. Nu știu continuarea, dar ce mai contează?

Au mai trecut vreo cîteva zile și am aflat de la știri epopeea găinilor stresate și a bateriilor în care sînt crescute, niște cuști nu mai mari decît o coală A4. Ca urmare a acestor condiții, ștampilele de pe ouă trebuie citite cu atenție înainte de a fi cumpărate. Ca să știm ce mîncăm. Și, uite așa, ne-am mai căptușit cu o fobie. Ieri, la supermarket, se făcuse o coadă de oameni care studiau extrem de atenți inscripțiile de pe ouă. Bineînțeles, ouăle alea de aur, sănătoase și inscripționate corespunzător nu erau de găsit. Unii renunțau să mai cumpere, alții se mulțumeau cu cele ale găinilor stresate, după ce studiau întreaga marfă de pe raft. Mi-a venit să rîd. Parcă am trăi în cea mai bună dintre lumile posibile și s-a anunțat la tv că un mic amănunt ne-ar fi stricat pentru moment echilibrul perfect… Deci trebuie să luăm măsuri. Mă gîndesc să medităm și la întrebarea aceea veche de cînd lumea : cine a fost întîi, oul stresat sau găina hormonată?

Am nimerit din întîmplare la o emisiune care se numește Răi da’ buni… O șușă de pe Antena 2. Invitată de onoare, după cum eram avertizați de pe burtieră, blonda lui Iri, o doamnă căreia personajul caricatural cu pricina i-ar fi făcut curte. “Blonda lui Iri”, era, printre altele, deținătoarea unor sms-uri incendiare primite de la acesta. Ca de fiecare dată cînd e vorba de divertismnet, și de data asta emisunea s-a terminat apoteotic, într-un dans colectiv, în ritmuri manelo-arăbești. Cîntărețul Jamil, însoțit de două dansatoare supraponderale și cam stîngace, a reușit să ridice lumea în picioare…

După atîta suprarealism, parcă îți vine cheful și de lucruri serioase. Sigur, știam despre scandalul iscat, pe bună dreptate, de încercarea de înlăturare a lui Marius Oprea de la conducerea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. Vineri, la Antena 3, istoricul fusese invitat să vorbească despre motivele care stau la baza intenției de schimbare. Evident, politica e în toate. L-am urmărit pe Marius Oprea. Întrebările jurnalistei mi-au adus aminte brusc de senzația din campania electorală. Fiecare subiect e bun în măsura în care îți servește la ceva. În cazul de față, e vorba despre răfuielile pe care antenele le au cu Băsescu. Sigur, povestea atingea și acest aspect, dar istoria respectivă era cu mult mai complicată. Doar că fiecare prilej e folosit în scopuri foarte bine stabilite. Puțin îi interesa ce spunea omul ăla, de fapt. Pentru a nu știu cîta oară, lucrurile așa cum erau tranșate în hălci, bune să servească nu știu căror interese, păreau foarte triste…

Apropo de toată degringolada în care ne mișcăm, de lipsa de valori, de repere, de cum ajung personaje media să taie și să spînzure, e de citit excelentul articol al Alinei Mungiu-Pippidi din România liberă: www.romanialibera.ro

Spune nuanțat lucruri pe care le tot simțim…