Seniorii

Pur și simplu nu este deloc cinstit ca în țara tuturor posibilităților, pe „tărâmul libertății", unde dreptul la fericire este garantat prin Constituție, să se facă o atât de mare nedreptate. Oricine a văzut filmul „The Artist" știe că cel mai mult , din toată distribuția, a strălucit cățelul Uggie. 

Şi era alb. Verde. Şi era verde. Probabil aşa şi începe albumul. Azi o să fiu mai simplă şi nu o să spun chestii pompoase. Azi o să vorbesc despre primăvară. Cel puţin despre coperta albumului. Ştiu că nu e nouă. Dar nici veche. Se pare că tranziţia e ceva veşnic, care se tot întâmplă.

Nu l-aș fi văzut pe Iulian Tănase scriind romane. Familiarizat cu blogul său și chiar cu articolele lui din presă, puteam pune pariu că ziaristul și poetul suprarealist nu s-ar fi dedat la genul epic decât înfierat și trecut prin haznalele Inchiziției literare, după luni de tortură. Ei bine, nu mică mi-a fost mirarea dând peste volumul de față, trecut de editura Nemira la categoria romane chiar de pe copertă.

Am plecat cu un sentiment pozitiv de la primul concert bucureştean în noua formulă a cvartetului Ad Libitum care s-a petrecut vineri 17 februarie, la Sala Radio, fiind transmis în direct de Radio România Cultural și Radio România Muzical. 

Încă de mic mă interesau fotografiile. Bunica mă lăsa să mă joc ore în şir cu fotografiile vechi de familie. O vreme mă uitam pe ele, după aceea mă plictiseam şi începeam să mă joc. Le foloseam să îmi delimitez parcări pentru maşinuţe. Recent m-am uitat pe ele şi am realizat de ce îmi place să fac fotografii alb-negru şi monocrome. 

A asculta Carmina Burana - chiar şi în formă oratorică - este o revelaţie. Creaţia vocal-simfonică a compozitorului german Carl Orff (1895-1982) este plină de energie, spirit ludic, ritm şi vervă. Imn al primăverii, al dragostei şi al vinului, Orff şi-a imaginat compoziţia drept cantată scenică. 

Lungă este istoria discriminării, umilirii publice, a suspiciunii și marginalizării celor care au vrut să fie și au fost numiți actori. Unicul grup socio-profesional vînat sau suspectat cu regularitate dealungul timpului pînă tîrziu, în secolul XIX, actorii sunt, alături de evrei, țigani și vagabonzi, urmăriți, desconsiderați, pedepsiți în public și, de multe ori, omorîți. Și, din secolul XVII, putem folosi și femininul. 

Cea mai nouă premieră a directorului de scenă Victor Ioan Frunză, „Îngeri în America„, este un proiect grandios. Un spectacol serial, în două episoade, pornind de la faimosul text al lui Tony Kushner, text care  a stat şi la baza miniseriei TV cu același nume în care jucau, printre alții,  Meryl Streep, Al Pacino și Emma Thompson.

Pentru a defini procesul de reformare a dramaturgiei în conformitate cu noile dinamici media, proces ușor de detectat pe scena americană de avangardă azi, Bonnie Marranca, redactorul șef al prestigioasei reviste PAJ (A Journal of Performance Art) propune termenul "mediaturgie"