Chopin – piese în primă audiţie la Filarmonica de Stat Sibiu

Filarmonica de stat Sibiu a programat pentru joi 11 noiembrie 2010: un concert simfonic ce va cuprinde interpretări în premieră în Sibiu a unor compoziţii semnate de F.Chopin. “Este un eveniment special datorită faptului că cele trei compoziţii nu au fost niciodată interpretate la Sibiu. Trebuie să mulţumim Institutului Polonez din Bucureşti care ne-a pus la dispoziţie partiturile celor trei compoziţii semnate Chopin necesare pentru organizarea acestui concert” a declarat Ioan Bojin, directorul Filarmonicii de Stat Sibiu.

Concertul de joi va fi dirijat de maestrul Petre Sbârcea şi îl va avea ca invitat pe pianistul Nicolae Dumitru. Născut la Bucureşti în 1968, Nicolae Dumitru studiază pianul cu maestrul Dan Mizrahy, sub îndrumarea căruia devine mai întâi stagiar al Colegiului „Gnessin” din Moscova, iar apoi - ca bursier al statului român, absolvent al Academiei Ruse de Muzic㠄Gnessin” (1998), la clasa maestrului emerit Mihail Sayamov. Sub îndrumarea acestuia urmează şi studiile postuniversitare (1998–2001). În anii petrecuţi la şcoala moscovită, dascălul şi „arhitectul” evoluţiei sale artistice este profesorul Emmanuel Monaszon. În perioada studiilor concertează ca solist al Filarmonicii Academice de Stat din Moscova la sala „P.I. Ceaikovski”, sub bagheta dirijorului Vladimir Ponkin, al Filarmonicii de Stat din Chişinău, dirijate de Valentin Doni, al Filarmonicilor din Nijni-Novgorod, Omsk, Novosibirsk, Belgorod. În cadrul Anului aniversar „Frédéric Chopin 2010” este invitat în festivalul „Palatele Sankt Petersburgului”, la Capela Academică de Stat din Sankt Petersburg şi la Galeria Armelor din Kremlin (Moscova), în festivalul „Nopţile pianistice de la Chişinău” şi susţine un recital şi un masterclass la Académie d’Été d’Aix-en-Provence.

Programul concertului de joi, 11 noiembrie va mai cuprinde “Simfonia I în do minor op.11” de F. Mendelssohn-Bartholdy. Biletele pentru acest concert se pot procura de la sediul Filarmonicii de Stat Sibiu (Sala Thalia), în fiecare zi între orele 12-16. Preţul unui bilet este de 12 lei, elevii,studenţii şi pensionarii beneficiind de o reducere de 50%.

Schumann despre Chopin: “Jos pălăria, domnilor. Un geniu!”

Rondo à la Krakowiak pentru pian şi orchestră în Fa major op.14 (1828) este o piesă de bravură în care Chopin lasă să transpară sursele unei melodici impregnate de „slavism”, când nostalgice, când pline de vivacitate ritmică (axată preponderent pe tempii unei Poloneze). Nestăpânitul „Krakoviak” ne transpune în zona folcloricelor dansuri slave de tipul „Furiant-ului” boemian sau „Gopak-ului” rus. Sonorităţile curgătoare ale pianului, evidenţiate prin arpegii sau dantelării sonore rapide, se desfăşoară pe un fond orchestral destul de neutru. Chopin se situează pe linia lui Hummel sau Weber, punându-şi amprenta stilistică, în special, prin supremaţia şi libertăţile expresive pe care le acordă pianului solist.

Andante spianato şi Marea Poloneză pentru pian şi orchestră în Mi b major op.22 a fost publicată în 1836, introducerea – Andante spianato – fiind anterior executată de către compozitor la Paris, în jurul anului 1830. Lucrarea este comparabilă Polonezelor chopiniene pentru pian solo, ridicate la rangul de dansuri aristocratice de salon, mai puţin încărcate de suflu eroic, patriotic, revoluţionar; ca dovadă, introducerea realizată printr-un delicat Andante, bogat ornamentat, dar oarecum fără personalitate. Poloneza propriu-zisă are la bază două teme – prima ritmică, reproducând formulele pianistice tipice, de pură virtuozitate, ilustrate şi în cele două concerte pentru pian; a doua temă, schimbând culoarea din major în minor, odată cu un plus de cantabilitate a instrumentului solist. O amplă coda, plină de emfază, încheie lucrarea în acompaniamentul orchestrei.

Variaţiunile pentru pian şi orchestră în Si b major op.2, pe tema „La ci darem la mano”, compuse în 1827 şi publicate la Viena trei ani mai târziu, sunt cele care i-au provocat entuziasmul lui Schumann; propagând numele muzicianului polonez în întreaga Germanie, acesta exclama: „Jos pălăria, domnilor, un geniu!”. Omagiu adus unui muzician îndrăgit de Chopin, lucrarea este o „fantezie” cu aspect improvizatoric pe tema ariei cunoscute din opera „Don Giovanni” de Mozart: duetul dintre Don Giovanni şi Zerlina, din cadrul primului act al operei. În concluzia lucrării, însă, tema mozartiană se diluează într-o elegantă Polonez㠖 cedând tentaţiei compozitorului de a o transforma într-o ofrandă patriei sale iubite.