Oana Stan

Jacqueline Durran a primit duminică seara, în cadrul celei de-a 85-a ediție a Premiilor Oscar, statueta mult râvnită la categoria „Costume Design”. Aflată la cea de-a treia nominalizare, Jaqueline Durran câștigă Oscarul pentru costumele care însuflețesc povestea Annei Karenina, regizată de Joe Wright.

Moda este un mediu aspirațional promovat prin intermediul revistelor, al televiziunii, al internetului, care comunică aspecte ale culturii, ale clasei sociale și ale identității de gen cu ajutorul unui limbaj vizual divers. Interesul lui Cindy Sherman față de construcția identității feminine în contextul unei culturi vizuale reprezintă probabil punctul în care viziunea sa artistică și moda se întâlnesc.

Caracterul iluzoriu al modei constituie unul dintre aspectele ce ne alimentează constant fascinația față de aceasta. Prezentul explorează trecutul pentru a genera viitorul. Această căutare și reciclare a modei în care veșmintele ocupă un loc central conferă acestora un caracter aparte.

Leigh Bowery este, din păcate, un nume prea puțin cunoscut în zilele noastre, un personaj enigmatic ale cărui sensuri s-au pierdut odată cu trecerea timpului. Ceea ce puțini știu e că Leigh Bowery a reușit să schimbe limbajul vizual al modei, iar personalitatea sa a influențat la nivel creativ artiști precum Lucian Freud, Alexander McQueen, Boy George, David LaChapelle, Anthony Hegarty și estetica trupei sale, Anthony and the Johnsons.

Diana Vreeland ne învață că moda ar trebui să constituie cea mai fermecătoare desprindere din banalitatea realității și, cum propria ei realitate a fost definită în mare măsură de modă, povestea vieții ei are foarte puțin de a face cu banalitatea sau cu realitatea.

„…an unexpected collage of different worlds, (…) this is something of my normal process in fashion, to put together these worlds that are unexpected. I always try to lose the references: Those things are there, but they're transformed into something else. For me it is the definition of fashion: It's about now. It might last for longer, but you have to really work to witness your time; to say, 'This is now”

Fotografia de modă deține, dincolo de potențialul său de a vinde produse, capacitatea de a vinde fantezii. Marea majoritate a oamenilor accesează moda într-o formă mediată, prin intermediul fotografiei, care ne permite să visăm la o viață și la o garderobă diferită de cea pe care o deținem deja.

Într-un secol al vitezei, noi modalități de raportare la acţiunea de „a călători” sunt necesare. Fie că ne referim la o deplasare de scurtă durată, fie că ne referim la una de lungă durată ce implică parcurgerea unor spaţii teritoriale ample, modul de a călători, mai mult decât călătoria în sine, s-a schimbat considerabil.

Democratizarea treptată a modei a atins apogeul în era digitală. Internetul, pe lângă capacitatea sa de furnizor aproape nelimitat de informaţie, s-a dovedit a fi un generator de noi forme de exprimare, de noi modalităţi de interacţiune dintre modă şi cei pasionaţi de acest fenomen.

Ritmul alert în care tehnologia evoluează pare să interfereze cu schimbările ce au loc în sistemul modei. Întîlnirea celor două domenii era inevitabilă, iar secolul 21 s-a dovedit a fi momentul propice în care intersectarea acestora să genereze o nouă modalitate de exprimare artistică captivantă, datorită complexităţii pe care o implică.

Un costum Thom Browne este compus dintr-o pereche de pantaloni drepţi care se termină cu puţin inainte de unde începe glezna, pe care o expune privirii, şi dintr-un sacou care se termină acolo unde începe talia, aproape acoperind şoldurile, aproape atingând încheitura mâinii. Un costum Thom Browne reconfigurează anatomia costumului clasic masculin micşorându-i proporţiile, eliberându-l astfel din monotonia ce l-ar fi condamnat la extincţie.

Fuziunea dintre artă si modă atribuie celei din urmă o prețiozitate care, de cele mai multe ori, o plasează într-o zonă inaccesibilă majorității. Când ne gândim la colaborările din trecut ale marilor designeri vestimentari cu lumea artei, plasăm aproape instinctiv creațiile rezultate din aceste colaborări în zona haute couture-ului. Singura modalitate la îndemână de a interacționa cu astfel de creații pare să fie prin intermediul expozițiilor, al pictorialelor din revistele de profil, al cataloagelor virtuale.

De multe ori trecem cu vederea forfota creativă din jurul nostru, furați de peisajul fascinant prin inaccesibilitate de dincolo de hotarele țării. Evenimente precum Gala Universităţii de Arte şi Design (UAD) sunt cele care ne fac să ne oprim din căutarea noastră, câteodată oarbă, a unor tărâmuri ale făgăduinței, cât mai străine și îndepărtate de cele strămoșești. Gala UAD este un eveniment important în peisajul învățământului artistic din România și constituie prima ieșire în lumina reflectoarelor a unui grup de oameni talentați care, în spatele pereților atelierelor, ajustează tiparele viitorului.

Potenţialul estetic al modei a fost explorat prin intermediul fotografiei, oferind culturii artistice moderne reprezentări vizuale dintre cele mai surprinzătoare, ale unor elemente definitorii pentru această cultură. Fotografia de modă, pe lângă potenţialul său creativ, stabileşte standarde ale frumuseţii şi ale stilului pe care le expune privitorilor permiţându-le acestora, prin intermediul contemplării şi asimilării imaginilor fabricate, accesul într-un spaţiu de cele mai multe ori inaccesibil.