CLUJ : Au aterizat din nou logodnicele!!!

de: Marius Onica

CLUJ : Au aterizat din nou logodnicele!!!

Joi, seara, pe data de 28 ianuarie, 2009, au aterizat logodnicele la Paris, cu escală la Cluj. Acest „exercitiu aviatic” durează de mai bine de 8 ani si încă se bucură de succes in rândul spectatorilor clujeni. Piesa lui  Marc Camoletti, pusă in scenă de cunoscutul şi popularul actor  Florin Piersic, pare să nu obosească , in ciuda multelor reprezentaţii pe care le-a cunoscut din 2001 pană acum la teatrul clujean. Este un semn că publicul incă nu s-a epuizat si ca nu doar piesele grave, cu eroi problematizanţi, rasaţi intelectuali, care se hrănesc cu idei au trecere la spectator. La drept vorbind, să ne dezbrăcam un moment de ipocrizie si să recunoaştem că mai avem nevoie si de umor facil pentru a părăsi cotidianul cenuşiu care ne invadează, măcar şi pentru două ore. Suntem prea mult puşi să procesăm în zadar, să fim trişti fără să merităm, să avem vocaţie de victime.
Catharsisul , care se raporta in Antichitate doar la tragedie, este extins astăzi, conform esteticii moderne, la intregul domeniu al artei. Cum  şi comedia face parte din marele teritoriu al artei, aş putea spune că şi aici se produce emoţia estetică, şi aici omul uită de sine si se poate sustrage egoismului cotidian şi gândurilor care-l macină. Cred că si o creaţie aflată la graniţa teatrului de bulevard poate să-l facă pe spectator să intre in lumea ficţiunii şi să-şi părăsească sinele. Se prea poate să nu fiu aprobat de mulţi cititori. Ceea ce ştiu este că s-a râs cu multă poftă in sală şi că râsul aduce relaxare, stare de voie bună pe care o avem destul de rar.
Logodnicele aterizează la Paris este o piesă asemănătoare, prin schema personajelor si a intrigii amoroase, cu Puşlamaua lui Chesnot:  un parizian trecut de prima tinereţe, Bernard, incă neaşezat la casa lui, are trei amante stewardese care zboară in trei companii aeriene diferite, Lufthansa, Air France si American Airlines. O vreme  totul merge ca uns in menajul parizian - şi datorită unei menajere destoinice care ştie să-şi acopere stăpânul - dar lucrurile se cam încurcă de la un punct. Logodnicele, fiecare cu promisiunea şi speranţa că va deveni soţia lui Bernard, incep să nu mai respecte orarul riguros care-i aduce siguranţă eroului şi aterizează mai repede sau pleacă in escală mai târziu, astfel incât ajung să se întâlnească pe scenă. Finalul e , desigur, fericit, ca in orice comedie. Jacqueline este cea care rămâne cu triplul amant. Judith se logodeşte cu Robert, prieten de-ai lui Bernard, iar Janet, replica feminină a amorezului, mai avea un amant de rezervă. Aşadar, menajera, Berta,care dădea semne că nu mai rezistă in păienjenişul conjugal, poate să ramână in casa stapânului şi să părăsească laitmotivul” Asta nu e o casă pentru o menajeră”.
Don Juan-ul modern scapă de complicaţii şi de explicaţii.
Piersic, in rolul amorezului, magnetizează sala fără prea mare efort. Cuceritor şi pe scenă, cuceritor şi al publicului.
Melania Ursu, plină de energie şi drag de a juca, o interpretează pe menajeră, punctând replicile cu mult umor şi inteligenţă. Foarte naturală pe scenă, dar şi cu talent destul, face ca isteţimea şi şiretenia servitorilor din commedia dell’ arte, din comediile lui Moliere sau Beaumarchais să fie bine marcate aici.
Jacqueline, interpretată de Maria Seleş, este plină de patimă şi exuberanţă.Actriţa reuşeşte să aducă pe scenă franţuzoaica pasională.
Vasilica Stamatin, interpreta lui Judith- iubita germană, aduce rigoarea şi voinţa poporului ei, chiar şi atunci când iubeşte. Nici Janet nu este mai putin convingatoare in jocul scenic.O americană care demonstrează că si femeile pot să se adapteze lumii  făţarnice a amanţilor.Rămâne Robert, jucat de Petre Bacioiu, prietenul casei, care, aparent, nu aprobă modul de viaţă al amicului dar , din flirtul cu Judith, se alege si el cu o logodnică.
Aşadar, piesa nu aduce teme de meditaţie sau modele umane, dar , prin râsul imediat, il scoate pe om din noianul de griji si-l transportă intr-o lume ficţională care substituie pentru un timp realitatea imediată.