Arte vizuale

Care mai sunt astăzi punțile de legătură cu realitatea ori cum mai putem face perceptibile realități disparate, de vreme ce neîncrederea este fundamental inerentă “pasiunii noastre pentru real”? Care ar putea fi soluția ca, într-o lume tot mai îngenuncheată de fluxul reprezentărilor vizuale produse de media, să ne păstrăm ori să ne educă discernământul de a discuta, dintr-o perspectivă critică, condițiile realității?

Într-un scurt text inserat la începutul lunii iulie în revista artforum, Kathrin Rhomberg, curatorul celei de-a şasea ediţii a Bienalei de Artă Contemporană de la Berlin, indica schimbările socio-politice ale ultimilor zece ani drept relevante pentru înţelegerea contextului artistic al momentului actual: “Una dintre tendinţele ce domină lumea artistică a ultimilor zece ani priveşte noul istoricism: o privire retrospectivă asupra secolului XX, asupra modernsimului, de exemplu.

Film Menu – revistă de cultură cinematografică, iniţiată şi sprijinită de Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti (editată de studenţi ai facultăţii de Film), Arte & Meserii – publicaţie aflată doar la primul număr, editată de Asociaţia Culturală Paspartu ori Revista la Plic a Asociaţiei Oberliht sunt cele mai recente apariţii editoriale dedicate fenomenului cultural actual, secondate desigur şi de platforme ori chiar versiuni online.

Cu siguranţă cea mai mare realizare în viaţa oamenilor este aducerea pe lume a unui copil, nici un sacrificiu nefiind prea mare pentru a-l vedea crescând sănătos, pentru a-i vedea zâmbetul luminos aducător de bucurie şi de împlinire sufletească. Un copil este un miracol în existenţa fiecăruia dintre noi, dependenţa sa de părinţi făcându-i pe aceştia să conştientizeze responsabilitatea pe care o implică creşterea şi educaţia lui.

Începând cu data de 27 mai 2010, Muzeul de Artă Cluj-Napoca prezintă publicului un medalion aniversar Ion Ţuculescu, expoziţie ce face parte din proiectul intitulat Centenar la muzeu 2010, dedicat împlinirii a 100 de ani de la naşterea unora dintre cei mai cunoscuţi artişti români, ale căror lucrări figurează în patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca.

O definiţie a portretului în artele plastice sună cam aşa: un portret este o reprezentare artistică – pictură, fotografie sau sculptură, a unei persoane, în care predomină imaginea feţei şi expresia persoanei portretizate. Intenţia în momentul realizării portretului este de a reda personalitatea şi starea persoanei surprinse de pictor, fotograf sau sculptor.

Expoziţia deschisă la Muzeul Naţional de Artă Contemporană în perioada mai – iunie 2010 îşi propune să prezinte o serie de figure care se impugn astăzi pe scena internaţională a designului de obiect, creatori pentru care Parisul reprezintă un creuzet cultural.

Cei care trec zilele acestea prin Piaţa Muzeului din Cluj şi au curiozitatea să pătrundă în spaţiul Galeriilor Fortuna, pot vedea o expoziţie de fotografie – Maskolectiv – iniţiată de un grup de artişti clujeni, fotografi (Dorel Găină, Mira Marincaş, Crina Prida) şi pictori (Andor Kömives), care, de aproximativ trei ani, acţionează împreună mânaţi de o comuniune de idei şi de viziune, de o gândire simbolică şi metaforică care trece dincolo de cuvinte pentru a deveni imagine artistică...

PPP – public-private partnership – este o sintagmă relativ recentă în spațiul instituțional european al artei. “Acronim magic”, aşa cum este el definit de fundația berlineză Kunst Palast, PPP presupune fuzionarea intereselor din sfera publică şi privată în scopul sponsorizării sectorului cultural, responsabilitățile (şi nu doar beneficiile) fiind deasemenea împărtăşite egal.

Până în urmă cu aproximativ 20 de ani a existat o artă contemporană a Vestului şi una a Estului Europei, fapt care a avut atât o latură negativă în ceea ce priveşte arta Europei centrale şi de sud-est, prin faptul că aceasta nu a avut vizibilitatea pe care şi-a dorit-o şi nici posibilitatea de a se exprima conform viziunii artiştilor, cât şi una pozitivă prin dezvoltarea unei anumite specificităţi, culori locale a artei din această parte a lumii, care a trebuit să „jongleze”...